Mini-chat
200

Scoala Postliceala Sanitara

Ingrijirea Ochilor, Urechilor si Nasului

INGRIJIREA OCHILOR, URECHILOR SI NASULUI
 
 
INTRODUCERE :
 
· deoarece prin intermediul ochilor sunt transmise creierului circa 70% din informatiile senzoriale, deficienta vizuala poate limita in mod sever capacitatea persoanei de a fi autonoma, de a percepe si a se adapta la conditiile de mediu. In mod similar, netratarea pierderii auzului poate drastic afecta comunicarea si interactiunile sociale. Afectiunile urechii interne pot perturba echilibrul persoanei si capacitatea de a se misca liber. Afectiunile nazale pot interfera cu respiratia, vitalitatea scazuta, si creaza un discomfort marcant;
 
· in ingrijirea unui pacient care a suferit pierderea unui simt, trebuie avut in vedere ca acest fapt are de-a face cu o serie de deficiente. Aceasta deoarece deficienta senzoriala aduce cu ea o perceptie deficitara. Pierderea a doua sau mai multor simturi deterioreaza in mod semnificativ activitatile zilnice ale unei persoane, si aceasta situatie devine amenintatoare pentru siguranta sa si pentru imaginea de sine a persoanei;
 
· deoarece tulburarile oculare, auditive si nazale sunt pe cat de des intalnite pe atat de suparatoare, ingrijirea acestor pacienti necesita proceduri de ingrijire valabile fie intr-un spital, intr-o clinica, centru medical sau in alta parte. Aceste proceduri necesita maximum de grija si precizie pentru a fi prevenite infectiile si ranirile si pentru a mentine functia organului respectiv.

 
1. Depasirea barierelor de perceptie:
 
- Realizarea procedurilor de diagnosticare, tratare sau chiar sintetizarea pe scurt a cauzelor deficientelor senzoriale necesita instructiuni si explicatii simple si clare.
- Va fi nevoie de asemenea sa se ofere incurajari unui pacient care isi doreste sa inteleaga propria deficienta si care isi doreste sa-si mentina autonomia. Intr-o urgenta, comunicarea efectiva devine chiar mai imporanta pentru ca se va lucra cu un pacient dintr-odata dezorientat din cauza deficientelor senzoriale si perceptive.
 
2. Asigurarea unui instructaj clar pacientului:
 
· se poate avea o contributie importanta la intelegerea tulburarilor oculare, auditive si nazale de catre pacient.
-  Pe masura ce se vor aplica proceduri diverse asupra pacientului, acesta va trebui informat cu privire la masurile de preventie.
-  Pacientul va fi ajutat sa recunoasca semnele si simptomele specifice tulburarilor senzoriale, indemnat sa-si planifice controale periodice, regulate, pentru a detecta eventualele probleme cat mai devreme cu putinta.
-  De asemenea, i se va reaminti sa foloseasca echipament de protectie la locul de munca si, daca este necesar, si acasa;
· intotdeauna se vor oferi explicatii amanuntite. Un simplu fapt sau sfat care poate fi considerat prea evident pentru o persoana sanatoasa, chiar ii poate oferi pacientului o viziunea valoroasa asupra situatiei sale.

 
 
INGRIJIREA OCULARA:
 
Compresele calde si reci pentru ochi:
 
· fie ca sunt aplicate calde sau reci, compresele pentru ochi sunt calmante, linistitoare si terapeutice
· compresele calde pot fi folosite pentru a-i calma pacientului discomfortul. Deoarece caldura intensifica circulatia (ceea ce creste absorbtia si scade inflamatiile), compresele calde poate conduce la drenajul si ameliorarea infectiilor superficiale
· pe de alta parte, compresele reci pot reduce inflamatiile sau sangerarile si pot calma mancarimile. Datorita fibrelor reci, compresele reci pot fi indicate pentru a usura discomfortul periorbital alaturi de dozele prescrise de medicamente calmante. In mod normal, o compresa rece sau calda ar trebui aplicata pe o durata de 20 minute si de 4-6 ori pe zi
· infectiile oculare necesita folosirea unei tehnici aseptice
 
 
Materiale necesare:
 
· pentru aplicarea de comprese calde :
  • manusi,
  • solutia prescrisa de medic (de obicei ser fiziologic sau solutie normal salina),
  • vas steril,
  • comprese sterile,
  • prosop
· pentru aplicarea compreselor reci :
  • o punga mica de plastic (de marimea unui sandwich) sau manusa,
  • bucatele de gheata,
  • banda hipoalergenica,
  • prosop,
  • comprese sterile,
  • ser fiziologic (apa sterila) sau solutie normal salina,
  • manusi
 
 
Pregatirea echipamentului:
 
· pentru compresele calde : se va pune o sticla sigilata, continand apa sterila sau solutie noramal salina intr-un vas cu apa fierbinte sau in timp ce curge apa fiebinte in vas. Se va astepta ca solutia sa se incalzeasca , nu fierbinte(nu cu o temperatura peste 49 grade C). Se va turna apa calda sau solutia salina intr-un vas steril umplandu-l cam pana la jumatate. Se vor pune niste comprese sterile din tifon in solutia din vas
 
· pentru compresele reci : se vor pune bucatelele de gheata intr-o punga de plastic (sau intr-o manusa daca este necesar), pentru a forma un pachet de gheata. Pachetul trebuie sa fie mic pentru a nu pune presiune mare pe ochi. Se va indeparta excesul de aer din punga sau manusa, si se va innoda marginea pungii sau a manusii. Se va taia o bucata de leucoplast hipoalergenic pentru a etansa pachetul de gheata. Se va plasa tot echipamentul pe suportul patului, langa pacient
 
 
Implementare:
 
- se va explica procedura pacientului
- i se va asigura intimitatea
- cand se vor aplica compresele calde, pacientul va trebui sa stea in pozitie sezanda, daca se poate
- cand se vor aplica compresele reci pacientul va trebui sa stea culcat pe spate, sa aiba sub cap o perna si capul sa fie usor intors inspre partea neafectata. Aceasta pozitie va ajuta ca compresele sa ramana la locul lor
- daca pacientul are un pansament pe ochi, acesta va trebui indepartat
- se va trece un prosop peste umerii pacientului pentru a-l proteja de eventuale scurgeri
- asistenta isi va spala mainile si isi va pune manusi
 
 
Aplicarea compreselor calde:
 
- se vor lua 2 comprese de tifon din vas. Se vor stoarce de excesul de solutie
- se va cere pacientului sa inchida ochii si se vor aplica usor compresele una peste partea de sus a celeilalte, peste ochiul afectat. (daca pacientul se plange ca compresia este prea fierbinte, va trebui indepartata imediat)
- se vor schimba compresele la cateva minute, dupa cum este necesar, in functie de durata de aplicare prescrisa
- dupa indepartarea fiecarei comprese, se va verifica pielea pacientului
 
 
Aplicarea compreselor reci:
 
- se va umezi mijlocul unei comprese cu apa sterila, solutie normal salina, sau cu solutie irigatoare oftalmica. Aceasta ajuta la buna conducere a senzatiei de rece dinspre pachetul de gheata. Se vor pastra insa marginile compresei uscate pentru a putea absorbi excesul de umezeala
- se va spune pacientului sa inchida ochii, apoi se va aplica compresa peste ochiul afectat. Se va pune pachetul de gheata peste compresa, si se va fixa cu leucoplast. Daca pacientul se plange de durere, se va indeparta pachetul de gheata. Unii pacienti pot manifesta reactii adverse la rece
- dupa 15-20 minute se va indeparta leucoplastul, pachetul de gheata si compresa si se vor arunca in recipiente specifice de colectare
- se vor folosi compresele ramase pentru a curata si usca fata pacientului
- daca medicul indica, se va aplica un unguent oftalmic sau un pansament ocular
 
 
Consideratii speciale:
 
@ cand se aplica compresele calde trebuie schimbata cat mai des posibil solutia prescrisa pentru a pastra temperatura constanta
@ daca este prescris sa se aplice comprese umede, reci, direct peste pleoapa pacientului, se va umple un vas cu gheata si apa si se vor inmuia compresele in ea
@ se va pune o compresa direct peste pleoapa
@ se vor schimba compresele la fiecare 2-3 minute
@ compresele reci sunt contraindicate in tratarea inflamatiilor oculare
 
 
Ingrijirea la domiciliu:
 
@ daca pacientul va trebui sa continue tratamentul acasa si are ambii ochi infectati, se va sublinia importanta folosirii de echipamente separate pentru fiecare dintre ochi, pentru a nu transmite infectia de la un ochi la celalalt
@ se va instrui pacientul sa isi spele mainile foarte bine inainte si dupa tratarea fiecarui ochi.

 
 
APLICAREA UNUI PANSAMENT OCULAR:
 
- pe baza prescriptiilor medicului se poate aplica un bandaj ocular fie pentru a proteja ochiul dupa ranire sau dupa operatie, fie pentru a preveni afectarea accidentala a unui ochi anesteziat, fie pentru a grabi vindecarea sau absorbtia secretiilor, sau pentru a impiedica pacientul sa se atinga sau sa se scarpine la ochi
un pansament gros,consistent, numit bandaj de presiune, poate fi utilizat pentru a ajuta la vindecarea abraziunilor corneei, pentru a presa edemele postoperatorii, sau pentru a controla hemoragia in urma ranirii traumatice. Aplicarea acestei proceduri necesita prescriptia oftalgmologului si supervizarea procedurii
pentru a aplica un pansament se va alege un tampon de masura potrivita pentru fata pacientului, se va pune usor peste ochiul inchis al pacientului, si se va fixa cu 2-3 benzi de leucoplast. Se va intinde banda incepand din mijlocul fruntii pacientului, trecand peste ochiul bandajat, si ajungand pana la partea inferioara a lobului urechii - un pansament de presiune, care este cu mult mai gros decat un pansament obisnuit, trebuie sa exercite o presiune peste ochiul inchis. Dupa ce se aplica pansamentul initial, se aplica deasupra lui inca cateva pansamente asemanatoare, apoi se fixeaza bine cu leucoplast, pentru ca sa exercite presiune asupra ochiului inchis
pentru o protectie accentuata a unui ochi ranit se va aplica o aparatoare de plastic sau metal peste pansament, si peste aceasta aparatoare se va aplica banda de leucoplast cu care se fixeaza pansamentul.

 
IRIGAREA OCHIULUI:
 
· utilizata mai ales pentru a spala si indeparta secretiile, substantele chimice si obiectele straine din ochi, irigarea ochiului constituie totodata o cale de administrare a medicamentelor in cazul tulburarilor de cornee si conjunctivale
· cantitatea de solutie necesara pentru a iriga un ochi depinde de agentul de contaminare. Secretiile necesita un volum moderat; arsurile majore chimice necesita o cantitate foarte mare. De obicei, o sticla sau o punga I.V. de solutie noramal salina asigura suficienta solutie pentru o irigare neintrerupta in cazul unei arsuri chimice.
 

  

Materiale necesare:
 
· manusi
· ochelari de protectie
· prosoape
· retractor de pleoape
· ghemuri de vata sau servete de faţa, optional
· anestezic topic
· pentru irigari cu volume moderate de solutie : irigator oftalmic steril, aplicatoare prevazute cu un capat de bumbac
· pentru irigari cu volume mari de solutie: una sau mai multe flacoane sau pungi de 1000 ml cu solutie normal salina, echipament standard de infuzie I.V. fara ac
· uneori, se pot gasi in farmacii sau spitale de profil sticlute pregatite continand irigator oftalmic steril. Toate solutiile ar trebui sa fie la temperatura corpului uman (37 grade C)
 
 
Pregatirea echipamentului:
 
· se va citi eticheta irigatorului oftalmic steril pentru a se verifica daca este steril, consistenţa si data expirarii
· pentru irigari cu volume moderate: se va indeparta capacul recipientului in care se afla irigatorul si se va pune recipientul la indemana ( se va pastra sterila partea de sus a recipientului )
· pentru irigari cu volume mari: se va utiliza tehnica aseptica pentru a monta sistemul de tuburi I.V. precum si flaconul sau punga cu solutie salina normala apoi se va agata recipientul de un stativ si se va regla mecanismul de picurare la un ritm adecvat si nu cu un flux prea puternic. Se va pune restul de materiale la indemana.
 
 
Implementare:
 
- se vor spala mainile, se vor pune manusi si ochelari de protectie
- se va explica procedura pacientului
- daca pacientul prezinta o arsura produsa de o substanta chimica, i se va calma anxietatea si i se va explica faptul ca irigarea ochiului va preveni agravarea starii sale ü se va aseza pacientul cu fata in decubit dorsal cu capul usor intors spre partea afectata pentru a preveni scurgerea solutiei spre nas si spre celalalt ochi
- se va pune un prosop sub capul pacientului, si unul pe partea afectata pentru a absorbi excesul de solutie
- se vor departa pleoapele de la ochiul afectat folosind policele si indexul mainii stangi (pentru cine este dreptaci) si se vor aplica, daca este prescris, cateva picaturi de anestezic, pentru calmarea pacientului ü pentru a iriga mucoasa conjunctivala, se va continua sa se tina departate pleoapele
- pentru a iriga pleoapa superioara se va folosi un retractor pentru pleoape, tinandu-se mana cu retractorul pe fruntea pacientului. Retractorul impiedica inchiderea involuntara a pleoapei cand solutia atinge corneea si conjunctiva
 
 
Pentru irigari cu volume moderate:
 
- se va tine sticluta cu irigator oftalmic steril la o distanta de circa 2.5 cm de ochi, si se va directiona fluxul de curgere a lichidului constant si usor in partea dinspre nas a ochiului, astfel incat solutia sa curga inspre coada externa a ochiului
- se va trage usor de pleoapa inferioara si apoi de cea superioara pentru a investiga posibila retinere de particule straine
- se vor indeparta orice particule straine atingand usor conjunctiva cu aplicatorul prevazut cu vata uda si sterila. Nu se va atinge corneea
- se va continua irigarea ochiului pana cand este curatat de orice particule straine vizibile
 
 
Pentru irigari cu volume mari:
 
- se va tine clema de control de pe sistemul de tuburi la o distanta de circa 2.5 cm deasupra ochiului, si se va imprima o curgere constanta si usoara de solutie normal salina la nivelul partii interne a ochiului (cea dinspre nas) astfel incat solutia sa curga de-a lungul corneei inspre coada externa a ochiului
- se va cere pacientului sa-si roteasca periodic ochiul in timpul irigarii aceasta actiune putand ajuta la mobilizarea si eliminarea particulelor straine din ochi
- se va trage usor de pleoapa inferioara si apoi de cea superioara pentru a investiga posibila retinere de particule straine
 
 
Consideratii speciale:
 
@ dupa irigarea ochiului se vor usca usor pleoapele cu tampoane de vata sau cu prosop special de fata, printr-o miscare dinspre partea interna a ochiului inspre coada externa a acestuia. Se va folosi cate un nou tampon steril la fiecare stergere. Aceasta reduce nevoia pacientului de a se sterge singur la ochi
@ se vor scoate si arunca manusile si ochelarii de protectie
@ se vor spala mainile pentru a evita arsurile provocate de reziduurile contaminante chimice
@ daca se iriga ambii ochi, se va pune pacientul sa incline capul inspre partea care este irigata pentru a se evita transmiterea contaminarii
@ in caa de arsuri chimice si usturimi intense se va iriga fiecare ochi pentru cel putin 15 minute cu solutie normal salina pentru a dilua si spala substanta chimica iritanta
@ daca pacientul nu poate determina exact despre ce substanta chimica este vorba, se poate folosi hartie de turnesol pentru a vedea daca substanta este acida sau alcalina, sau pentru a verifica daca ochiul a fost irigat corespunzator.

INGRIJIREA URECHII :
 
IRIGAREA URECHII:
 
· irigarea urechiei implica spalarea canalului auditiv extern cu un flux de solutie pentru a curata canalul de depuneri, pentru a inmuia si indeparta depozitele de cerumel, sau pt a deplasa si scoate un corp strain. Cateodatam irigarea are ca scop sa amelioreze inflamatiile localizate la acest nivel si discomfortul aferent
· procedura trebuie sa fie realizata cu mare grija pentru a nu cauza discomfort pacientului sau ameteala si pentru a evita cresterea riscului de otita externa. Deoarece irigarea poate contamina si urechia medie daca membrana timpanului este perforata, o examinare otoscopica trebuie intodeauna sa preceada irigarea urechii
· aceasta procedura este contraindicata cand un corp strain (de exemplu un bob de mazare) obstructioneaza canalul auditiv. Acest tip de corp strain atrage si absoarbe umezeala. In contact cu orice solutie de irigare, se umfla cauzand durere intensa si complicand indepartarea obiectului respectiv prin aceasta metoda
· irigarea urechiei este, de asemenea, contraindicata daca pacientul este racit, daca are febra, sau daca are o infectie a urechiei, daca prezinta o perforare la nivelul membranei timpanului.

 
Irigarea canalului auditiv:
 
- se va trage usor urechea in sus si inapoi pentru a indrepta canalul urechiei ü se va pune un mic recipient sub urechie pentru a se scurge in el solutia de dupa irigare
- se va pozitiona varful seringii irigatoare in orificiul canalului auditiv avand insa grija sa nu se blocheze iesirea din canal pentru ca astfel este impiedicata scurgerea solutiei in urma irigarii, crescand astfel presiunea in canal
- se va pozitiona varful seringii irigatoare in sus si spre partea posterioara a canalului urechiei. Acest unghi previne afectarea membranei timpanice si protejeaza impotriva impingerii reziduurilor inauntru
- se va imprima un flux constant de lichid inspre peretele superior al canalului urechiei, si se va inspecta lichidul la iesirea lui din urechie pentru a vedea daca este tulbure, daca contine ceara, sange sau substante straine
 
 
Materiale necesare:
 
· seringa de irigare a urechii (cu rezervor din cauciuc)
· irigator
· bazin mare
· tampoane mari si prosop
· vas de colectare a lichidului irigator
· vata sau aplicatoare cu capat de vata
· comprese
· manusi
 
 
Pregatirea echipamentului:
· se va alege seringa potrivita si se va obtine un irigator
· se vor evita schimbarile extreme de temperatura pentru ca acestea pot afecta fluidele urechii interne producand greata si ameteala
· se va verifica temperatura solutiei picurand cateva picaturi pe partea interna a incheieturii mainii
· se va verifica echipamentul sa nu fie deteriorat
 
Implementare :
- se va explica procedura pacientului ü se va asigura intimitatea
- se vor spala mainile si se vor pune manusi
- se va examina cu otoscopul canalul auditiv care urmeaza sa fie irigat
- se va ajuta pacientul sa stea intr-o pozitie corecta. Pentru ca solutia sa nu-i curga in jos pe gat, i se va pozitiona capul putin inainte si intors inspre partea afectata. Daca nu poate sta in pozitia sezand, va putea sa stea intins in decubit lateral (pe partea neafectata) cu capul usor intors spre partea afectata
- daca pacientul este in pozitia sezand, se va pune prosopul sau campulpe umerii sai si pe partea de sus a bratului de pe partea cu urechea afectata. Daca sta intins, se va acoperi perna si zona de sub urechea afectata
- se va cere pacientului sa tina vasul de colectare aproape de cap, sub urechea afectata
- se va indrepta canalul auditiv apoi se va introduce seringa si se va incepe evacuarea solutiei in ureche
- se va observa daca in timpul irigarii apar la pacient semne de durere sau ameteala. Daca se plange de asa ceva se va opri procedura, se va verifica din nou temperatura substantei irigatoare, se va examina urechea pacientului cu otoscopul, si abia apoi se va relua irigarea dupa cum este prescris
- dupa golirea seringii se va verifica lichidul iesit din ureche in urma irigarii. Apoi se va reumple seringa si se va continua irigarea pana cand lichidul iesit din ureche in urma irigarii este curat. Nu se vor folosi niciodata mai mult de 500 ml de solutie irigatoare pe parcursul acestei proceduri
- se va arunca seringa si se va examina canalul urechiei cu otoscopul
- se va sterge urechea si gatul pacientului
- se va indeparta prosopul si se va ajuta pacientul sa se intinda pe partea urechiei afectate apoi se va pune o compresa sub urechea sa pentru a absorbi reziduurile si urmele de solutie
 
Complicatii :
@ ameteli, greata, otita externa, si otita medie (daca pacientul prezinta o perforatie sau o alterare la nivelul membranei timpanului)
@ perforatie de timpan la manvrarea brutala a instrumentelor

 
INGRIJIREA NASULUI :
 
1. IRIGAREA NAZALA :
 
· irigarea canalelor nazale calmeaza mucoasele iritate si curata de mucozitatile uscate, secretii, si substante straine. Ramase neindepartate, aceste depozite pot impiedica drenajul pe sinusuri si circulatia nazala a aerului si pot duce la dureri de cap, infectii, si mirosuri neplacute. Irigarea poate fi facuta cu o seringa cu rezervor cauciucat sau cu un dispozitiv electronic oral
· irigarea nazala este recomandata pacientilor cu afectiuni nazale acute sau cronice, inclusiv sinuzitele, rinitele etc. Pe langa acestea, procedura poate ajuta persoane care cu regularitate inhaleaza substante toxice sau alergeni (vapori de vopsea, rumegus, pesticide, praf de carbune). Irigarea nazala mai este recomandata, de asemenea, dupa anumite interventii chirurgicale la acest nivel pentru a ajuta vindecarea prin indepartarea escarelor postoperatoare, si pt a ajuta la redeclansarea secretiilor de mucus din sinusuri
· contraindicatiile irigarii nazale pot include deteriorarea avansata a sinusurilor, sangerarile nazale frecvente, si corpuri straine aflate in canalele nazale (care pot fi conduse si mai in interior pe canale prin irigare ). Totusi chiar si unii din pacientii cu astfel de probleme pot beneficia de irigare
 
Materiale necesare :
· seringa cu rezervor cauciucat
· extremitate irigatoare flexibila sau rigida de unica folosinta
· solutie salina hipertonica
· aleze
· prosoape de panza si de hartie
· bazin · manusi
 
Pregatirea echipamentului :
· se va incalzi solutia salina pana la aproximativ 40.5 grade C. Daca se va face irigarea cu o seringa, se va introduce putina solutie salina in rezervorul acesteia si apoi se va expulza din interior, incalzind rezervorul in felul acesta
· se spala mainile si se pun manusi
· se va explica procedura pacientului
· se va aseza pacientul intr-o pozitie confortabila care sa permita varfului cateterului sa patrunda in nas si lichidul postirigare sa poata sa se scurga intr-un vas
· se va specifica pacientului sa stea cu gura deschisa si sa respire pe gura ritmic pe parcursul irigarii
· se va instrui pacientul sa nu vorbeasca, sa nu inghita pe parcursul irigarii pentru a evita patrunderea fortata a materiilor infectioase pe sinusuri si pe canalul lui Eustache
· se va indeparta varful irigatorului din nara pacientului daca acesta simte nevoia sa stranute sau sa tuseasca, pentru a evita ranirea mucoasei nazale
 
Implementare:
- se va umple rezervorul seringii cu solutie salina si se va insera varful irigatorului cam 1.3 cm in nara pacientului
- se va presa rezervorul seringii pana ce va incepe sa curga un flux usor, cald de solutie in interiorul nasului. Se va evita presarea cu forta a rezervorului ceea ce ar duce la deplasarea reziduurilor din canalele nazale in sinusuri si pe canalul lui Eustachio provocand infectii
- se va introduce solutie irigatoare alternativ pe fiecare nara pana cand solutia care iese din nas post irigare este curata ü dupa terminarea procedurii de irigare se pune pacientul sa astepte cateva minute pana sa-si sufle nasul de excesul de fluid din ambele nari deodata. Suflarea usoara a ambelor nari previne ca fluidul sau presiunea sa patrunda in sinusuri. Aceasta actiune ajuta, de asemenea, la desprinderea si eliminarea secretiilor uscate si a mucusului
 
Consideratii speciale :
@ se va astepta o scurta perioada ca fluidul sa se dreneze din nasul pacientului inainte de a-si sufla nasul
@ se va introduce varful irigatorului destul de departe pentru a fi siguri ca solutia curata membranele nazale inainte de a fi drenata inspre exterior. O cantitate obisnuita de solutie pentru irigarea nazala poate fi cuprinsa intre 500 pana la 1000ml
 
Ingrijirea la domiciliu :
@ pentru a putea continua irigarile nazale la domiciliu, se va invata pacientul cum sa-si prepare solutia salina ( sa umple o sticla de plastic curata de 1 l cu apa distilata, sa adauge o ligurita de ceai cu sare, si sa scuture sticla pana se dizolva sarea)
@ va fi invatat, de asemenea, cum sa curete dispozitivele de irigare
 
 
2. ETANSAREA NAZALA :
 
· in cazul unei mucoase nazale foarte vascularizate, chiar si cele mai nesemnificative raniri pot cauza sangerari majore si pierdere de sange. Cand masuri terapeutice de rutina (cum ar fi presiunea directa, cauterizarea, si medicamentatia vasoconstrictoare) esueaza in a controla sangerarile nazale (epistaxis), nasul pacientului va trebui etansat pentru a opri sangerarea anterioara (care iese din nas in afara) sau cea posterioara (care se scurge in gat). Daca sangele patrunde in zona nasofaringeala sau pe canalele lacrimale pacientul pare a sangera din gura si din ochi
· majoritatea sangerarilor nazale isi au originea la nivelul plexului arteriolelor si venulelor din septul anteroposterior. Doar 1 din 10 sangerari nazale apara la nivelul nasului posterior care de obicei sangereaza mult mai mult decat in partea anterioara
· de obicei, asistenta medicala asista doctorul la etansarea nazala anterioara si posterioara
· orice procedura ar fi aplicata, asistenta trebuie sa asigure pacientului incurajarea si suportul necesar pentru a-i reduce discomfortul si anxietatea. Asistenta trebuie, de asemenea, sa realizeze evaluari succesive pentru a evidentia succesul procedurii si pentru a descoperi posibile complicatii
 
Materiale necesare :
Pentru etansarea anterioara si posterioara :
 · halat protector
 · ochelari de protectie
 · masti
 · manusi sterile
 · bazin de colectare,
 · prosoape (de hartie) pentru fata
 · halat pentru pacient
 · speculum nazal
 · apasator de limba
 · sursa directa de lumina
 · aspirator steril nazala
 · vas steril si solutie salina sterila, pentru spalarea aspiratorului nazal
 · spray cu anestezic local
 · comprese sterile
 · seringa de 10 ml cu ac
 · dispozitiv de electrocauterizare
 · decongestionant nazal
 · absorbant hemostatic
 · solutie normala salina sterila
 · seringa de 60 ml
 · unguent antibiotic
 · echipament pentru masurarea parametrilor vitali
 · fesi de tifon
 · tampoane nazale
 · catetere mici si flexibile pentru aspirare
 
Pregatirea echipamentului :
 · se vor spala mainile
 · se va pune tot echipamentul la marginea patului pacientului
 · se va conecta aspiratorul si se va verifica
 · se va crea un spatiu steril la marginea patului sau pe masuta de lucru. Folosind tehnica aseptica, se va plasa tot echipamentul in locul steril
 · se vor deschide pachetele cu tuburile de aspirare sterile si cu extremitatile aspiratoare si se vor pune in spatiul steril
 · se va umpleti vasul steril cu solutie normal salina pentru ca tuburile aspiratoare sa poata fi spalate
 · daca pacientul necesita un cateter cu balon nazal, se va testa balonul pentru a preveni scurgerile, umpland cateterul cu solutie normal salina avand grija sa se indeparteze solutia inainte de inserare
 
Implementare :
 - tot personalul care participa la procedura va purta manusi, halate si ochelari de protectie pentru a preveni posibila contaminare prin stropire cu sange
 - se vor verifica parametrii vitali ai pacientului (hipotensiunea poate fi un semn ca pacientul a pierdut sange mult) si permeabilitatea cailor aeriene accesibile, deoarece pacientul prezinta risc de a inspira sau vomita sangele inghitit
 - se va explica procedura pacientului si va fi incurajat pentru a-i reduce anxietatea si pentru a-l stimula sa fie cooperant
 - se va administra un sedativ sau un tranchilizat daca este prescris, pentru a-i reduce anxietatea care poate conduce la sangerare nazala
 - va fi pzitionat cu capul usor aplecat in jos si in fata, pentru a diminua scurgerea sangelui in gat sau aspirarea sa
 - se va porni aspiratorul cu tubulatura atasata, pentru ca medicul sa aspire cavitatea nazala in vederea indepartarii cheagurilor inainte de a localiza sursa sangerarii
 - pentru a examina cavitatea nazala, medicul va avea nevoie de un speculum nazal si o sursa externa de lumina, sau un endoscop fibrooptic nazal
 
Pentru etansarea anterioara :
 - medicul va fi ajutat sa aplice agenti vasoconstrictori pentru a controla sangerarea sau sa utilizeze cauterizarea chimica cu nitrat de argint
 - pentru a creste eficienta actiunii vasoconstrictoare, se va aplicat presiune manuala pe nas aproximativ 10 minute
 
Pentru etansarea posterioara:
 - se vor spala mainile si se vor folosi manusi sterile
 - daca medicul va depista sursa sangerarii in cavitatea nazala posterioara, va lubrifia catetere moi pentru a facilita insertia
 - se va instrui pacientul sa deschida gura si sa respire normal pe gura pe durata inserarii cateterului
 - asistenta va ajuta medicul sa insereze pansamentul
 - pacientul va fi tinut intr-o pozitie confortabila cu capul ridicat la 45 de grade pana la 90 de grade
 - se vor monitoriza periodic semnele vitale ale pacientului pentru a detecta la timp modificari ce pot semnala hipovolemia sau hipoxemia
 
Prevenirea sangerarilor nazale frecvente:
 - deoarece sangerarile nazale pot aparea in cazul unor mucoase nazale uscate, se va sugera pacientului sa foloseasca un umidificator, mai ales in medii uscate
 - se va invata pacientul cum sa micsoreze presiunea cailor nazale, sa evite constipatia si tensionarea din timpul defecatiei, sa aiba o dieta bogata in fibre si o ingerare adecvata de lichide, sa evite eforturile fizice extreme timp de 24 de ore dupa ce sangerarea nazala a fost stopata, sa evite aspirina (care are proprietati anticoagulante), bauturile alcoolice si tutunul pentru o perioada de minim 5 zile)
 - daca pacientul prezinta totusi sangerari nazale in ciuda tuturor acestor precautii, va fi invatat sa-si tina capul in sus fata de inima, si sa-si foloseasca policele si indexul pentru a presa partea moale a ambelor nari (nu se recomanda presarea directa daca are rani faciale sau fractura nazala. I se recomanda sa tina presat pana la 10 minute si apoi sa verifice sangerarea. Daca sangerarea nu se va opri, pacientul va trebui sa preseze din nou zona respectiva pentru inca 10 minute tanand gheata intre cele doua degete
 - dupa o sangerare nazala, pacientul va fi atentionat sa nu isi frece sau sa isi ciupeasca nasul, sa nu isi sufle nasul cu putere pentru cel putin 48 de ore. Dupa aceea isi va putea sufla nasul cu grija si va trebui sa foloseasca spray nazal cu apa sarata pentru a curata cheagurile nazale
 - daca sangerarea persista in urma acestor manevre, se poate introduce un rulou din vata direct pe partea cu sangerarea, ceea ce va functiona ca un cheag artificial
 - daca toate aceste metode dau gres va trebui instituita electrocauterizarea sau etansarea narilor (chiar daca sangerarea se produce pe o singura parte, ambele nari necesita etansarea pentru a controla sangerarea.
 
Consideratii speciale:
@ pacientii cu astfel de probleme sunt de obicei spitalizati in vederea monitorizarii
@ se va mentine tot echipamentul de urgenta langa patul pacientului pentru a grabi indepartarea pansamentului daca este miscat si blocheaza caile aeriene
@ o data ce pansamentul este aplicat, se va realiza o evaluare corecta a situatiei pacientului, pentru a se putea depista cauza de baza a sangerarii nazale.
    • Factorii mecanici includ o deviatie de sept, leziuni, corp strain.
    • Factorii de mediu includ uscarea sau distrugerea mucoasei nazale.
    • Alte posibile cauze pot fi infectii ale tractului respirator, terapia anticoagulanta, tulburari cardio-vasculare sau hepatice, tumori localizate in cavitatea nazala sau probleme ale sinusurilor, nefrita cronica
@ daca apare o pierdere semnificativa de sange sau daca cauza de baza ramane necunoscuta poate fi necesara transfuzia de sange. Dupa aceste proceduri medicul poate solicita analiza gazelor din sangele arterial pentru a depista posibile complicatii pulmonare sau saturatia de oxigen din artere a caror monitorizare ajuta la evaluarea hipoxemiei
@ daca este necesar, se va adminstra pe masca oxigen umidificat, se vor administra antibiotice si decongestionante daca sunt prescrise de medic
@ deoarece pacientul cu pansament nazal este nevoit sa respire pe gura va trebui sa fie asigurata o ingrijire corespunzatoare a gurii. Camera cu umiditate asigurata, si multe lichide ingerate ajuta la reducerii senzatiei de gura uscata cauzata de respiratia pe gura
@ pansamentul nazal este de obicei indepartat in 2 pana la 5 zile. Dupa ce un pansament anterior a fost indepartat, se va instrui pacientul sa evite frecarea sau ciupirea nasului, inserarea oricarui tip de obiecte in nas, suflarea nasului cu putere timp de 48 de ore Ingrijirea la domiciliu:
@ se va avertiza pacientul ca este posibil sa-i fie redusa capacitatea de a simti mirosul si gustul ( de aceea, va trebui sa aiba un detector de fum acasa, sa manance alimente moi deoarece capacitatile sale de a manca si de a inghiti vor fi afectate, sa bea des lichide pentru a face fata senzatiei de gura uscata) @ va fi invatat ce masuri trebuie sa ia pentru a preveni sangerarile nazale si va fi instruit sa apeleze echipa medicala daca aceste masuri dau gres in a stopa sangerarea
 
Complicatii:
@ presiunea exercitata de pansamentul localizat nazal, posterior pe palatul moale poate conduce la hipoxemie. Acesti pacienti prezinta un risc special in a aspira sangele. Pacientii cu probleme serioase pulmonare sau astm, sunt expusi unui mare risc de agravare a hipoxemiei pe perioada cat este aplicat pansamentul. Hipoxemia poate fi depistata cu pulsoximetrul. Semnele si simptomele includ tahicardia, dezorientarea, cianoza, agitatia
@ blocarea cailor aeriene poate aparea daca un pansament aplicat anterior sau posterior nazal aluneca in spate. Pacientul se poate plange de dificultati la inghitire, durere, discomfort. La pacientii cu pansamentul aplicat posterior se poate dezvolta otita urechiei medii