Scoala Sanitara - Functii Vitale
Mini-chat
 
200

Scoala Postliceala Sanitara

Functii Vitale


  

 
1. Observarea şi notarea Respiraţiei:


Scopul: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu alevoluţiei bolii,al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.

 

Respiratia: reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediulinconjurator,necesar proceselor de oxidare din organism,si de a elimina dioxidulde carbon rezultat in urma arderilor celulare.

 
Elemente de apreciat:
  • tipul respiraţiei,
  • amplitudinea mişcărilor respiratorii,
  • ritmul,
  • frecvenţa.
Materiale necesare:
  • ceas cu secundar,
  • pix de culoare verde,
  • foaie detemperatură/carnetel individual.
Intervenţiile asistentei:
  • Aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată.
  • Plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui.
  • Numărarea inspiraţiilor timp de un minut.
  • Consemnarea valorii obişnuite printr-un punct pe foia detemperatură(fiecare linie orizontală a foii reprezintă o respiraţie).
  • Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinereacurbii.
  • În alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută,cât şicaracteristicile respiraţiei; ex: Rd=20 resp./minRs=18 resp./min
  • Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simplaobservare a mişcărilor respiratorii.
Interpretarea rezultatelor:
  • Frecvenţa Mişcărilor respiratorii variază în funcţie de sex, vârstă, poziţie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn.
  • în stare fiziologică, Curba Respiratorie merge paralel cu cea a Temperaturii şi a Pulsului
  • în stare patologică - Respiraţia Dificilă ( "Sete de aer" ):
1. dispnee cu Accelerarea Ritmului Rrespirator - Tahipnee ( POLIPNEE )
2. dispnee cu Rărirea Ritmului Respirator - Bradipnee (12-10-8 resp./min);
3. dispnee cu Perturbarea Ritmică şi Periodică a Respiraţiei:
  •  Dispnee Cheyne-Stokes=respiraţii cu amplitudini crescând până la apnee ce durează 10-20 secunde.
  •  Dispnee Kusmaul=respiraţie în patru timpi a in spiraţiei profunde, urmată de o scurtă pauză şi o expiraţie scurtă zgomotoasă, după care urmează oaltă pauză.
 
VALORI NORMALE A FRECVENTEI ERSPIRATORII:
- la nn-30-50 r/min
- la doi ani-25-35 r/min
- la 12 ani-15-25 r/min
- adult -14-16-18 r/min
- varstnic-15-25 r/mi




2. Măsurarea şi notarea Pulsului (P sau AV)
 
Scop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare.
 
Elemente de Apreciat:
  • Ritmicitate,
  • Frecvenţă,
  • Celeritate,
  • Amplitudine.
Locurile de Măsurat: măsurarea se face la artera radială sau aceeaşi succesiune de timp la alte artere:
  • temporala,
  • carotida,
  • cubitala,
  • humerala,
  • radiala,
  • femurala,
  • poplitee,
  • tibiala posterioară,
  • pedioasa.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei.
 
Materiale necesare:
  • ceas cu secundar,
  • pix de culoare Roşie,
  • foaie detemperatura/carnetel individual.
Intervenţiile Asistentei:
  • -pregătirea psihică a bolnavului
  • -asigurarea repausului fizic şi psihic al bolnavului timp de 10-15 min.
  • -spălarea pe mâini
  • -reperarea arterei
  • -fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
  • -exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor.
  • -numărarea pulsaţiilor timp de un minut
  • -consemnarea valorilor obţinute printr-un punct pe foaia detemperatură,ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii
  • -unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinereacurbei
  • -Consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi acaracteristicilor pulsului: ex: Pd=80 b/minPs=90 b/min-puls regulat
Interpretarea Frecvenţei pulsului:  Frecvenţa pulsului variază fiziologic după vârstă, emoţii şi efort.
A) Variaţia fiziologică a frecvenţei pulsului:
- Pulsul tahicardic (accelerat) în:
  • ortostatism,
  • efort fizic şi psihic,
  • emoţii puternice
  • în cursul digestiei.
- Pulsul bradicardic (rărit) în:
  • decubit,
  • stare de repaus,
  • linişte psihică
B) Variaţia patologică a calităţii pulsului:
  • - Frecvenţa
    • - pulsul Tahicardic (mai rapid) sau
    • - pulsul Bradicardic (mai rărit)
  • - Ritmicitate
    • - puls Ritmic sau
    • - puls Aritmic
  • - Amplitudine
    • - puls cu amplitudine mică - Filiform sau
    • - puls cu amplititudine crescută
  • - Volum (tensiunea)
    • - puls Dur sau
    • - puls Moale
  • - Celeritate
    • - puls Săltăreţ sau
    • - puls Tard (cădere lentă)


VALORI  NORMALE  ALE  FRECVENTEI  PULSULUI :

      • - la NN:             130-140 p/min
      • - la Adult:            60-80 p/min
      • - la Copilul mic:  100-120 p/min
      • - la Varstnic:        80-90 p/min
      • - la 10 ani:           90-100 p/min

 
 
 
3. Măsurarea şi notarea Temperaturii (T):
 
 

Scop: evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
 
Locul de măsurat:
 
- cavităţi semiînchise:
  • axila,
  • plica inghinală,
  • cavitatea bucală;
- cavităţi închise:
  • rect,
  • vagin.
Temperatura =  rezultatul proceselor oxidative din organism,generatoarede caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.
 
Termoreglare =  functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (tremoliza) pentru pastrarea valorilor constante (homeotermie).
 
 
Materiale necesare:
  • termometru maximal,
  • casoleta cu tampoane de vată şi comprese sterile,
  • recipient cu soluţie dezinfectantă (cloramină 1-5 %),
  • tăviţa renală,
  • flacon cu alcool medicinal,
  • ceas,
  • foaie de observaţie,
  • pix de culoare Albastra,
  • carnetel individual.
Intervenţiile asistentei:
- Pregătirea materialelor lângă bolnav.
 
- Pregătirea psihică a bolnavului.
 
- Spălarea pe mâini.
 
- Se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o compresă prin tamponare, se scutură.
 
- Se verifică dacă este în rezervor mercur.
 
A) Pentru măsurarea în Axilă:
- Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie sezândă.
 
- Se ridică braţul bolnavului.
 
- Se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
 
- Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralelcu toracele.
 
- Se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară atoracelui.
 
- La pacienţii slăbiţi, agitaţi, precum şi la copii, braţul va fi menţinut înaceastă poziţie de către asistentă.
 
- Termometrul se menţine timp de 10 min.
 
B) Pentru măsurarea în Cavitatea bucală
- Se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura externă a arcadei dentare.
 
- Pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas.
 
- Se menţine termometrul timp de 5 min.
 
C) Pentru măsurarea Rectală:
- Se lubrefiază termometrul.
 
-Se aşează pacientul în decubit lateral,cu membrele inferioare în semiflexie, asigurandu-i intimitatea.

- Se introduce tubul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înainte.
 
- Termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării
 
- Se menţine termometrul timp de trei minute.
 
- După terminarea timpului de menţinere, se scoate şi se şterge cu o compresă.
 
- Se spală termometrul, se scutură.
 
- Se introduce în recipientul cu soluţia dezinfectantă.
 
- Se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură.
 
- Notarea unui punct pe verticală, corespunzătoare datei şi timpului zilei, scoţând pentru fiecare linie orizontală, două diviziuni de grad.
 
- Se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbeitermice.
 
- În alte documente medicale se notează cifric.
 
 
Interpretarea rezultatelor:
  • Temperatura Normală (fiziologică) = 36-37° C => Afebril
  • Valori patologice:
a) Hipertermie 37-38° C 
  • Subfebrilitate 38-39° C
  • Febră Moderată 39-40° C
  • Febră Ridicată 40-41° C
  • Hperpirexie >41° C
b) Hipotermie < 36° C
 
 
Recomandări:
- Măsurarea temperaturii Dimineaţa între orele 7-8 şi Seara între orele 18-19.
 
- Susţinerea termometrului la copii, bătrâni, inconştienţi, agitaţi şi măsurarea încavităţile semiînchise.
 
- În situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute, neprăvăzute, repetaţi măsurarea temperaturii sub supraveghere.
 
- Termometrul se menţine în timpul indicat în cavitate, altfel înregistrarea nu este reală.



 


4. Măsurarea şi notarea Tensiunii Arteriale (TA) :
 
 
SCOP - evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimiideterminată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
 
Tensiunea arteriala = presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, determinata de 4 factori:
1) Debitul cardiac
2) Forta de Contractie a inimii
3) Elasticitatea si Calibrul vaselor de sange
4) Vascozitatea sangelui

ELEMENTE DE APRECIAT:

- Tensiunea Arterială Sistolică (maxima)

- Tensiunea Arterială Diastolică (minima)

 
MATERIALELE NECESARE:

- aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru

- stetoscop biauricular

- tampon de vată

- tavita renala

- alcool

- creion Negru sau pix cu mină neagra

- foaia de temperatura/carnetel individual

 
INTERVENŢIILE ASISTENTEI:

- Pregătirea Psihică a bolnavului;

- Asigurarea Repausului Fizic şi psihic timp de 15 minute;

- spălarea pe mâini;

- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie;

- se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool (inclusiv membrana stetoscopului)

- se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul pompei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile;

- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea tensiunii maxime);

- se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată;

- se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;

- se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;

- se notează în foia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare neagra, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur;

- se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.

 
VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE:
1-3 ani:        75-90/50-60 mmHg
 
4-11 ani:      90-110/60-65 mmHg
 
12-15 ani:   100-120/60-75 mmHg
 
Adult:          120-140/75-90 mmHg
 
Varstnic:     >150/>90 mmHg

   




5. DETERMINAREA CANTITĂŢII DE URINĂ PE 24 ORE
(măsurarea Diurezei)

 
Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de24 ore.
 
Urina = lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui, in care sunteliminate substantele rezultatele din metabolismul intermediar proteic, inutile sitoxice pentru organism si excretat de aparatul renal. Tulburarile metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei eliminate.
 
Mictiune = actul fiziologic,constient de eliminare a urinei.
 
 
Scop: - obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a apartului renal;
- cunoaşterea volumului diurezei;
 
- urmărirea bilanţului circulaţiei lichidelor în organism = Bilanţul Lichidian.
 
 
MĂSURAREA DIUREZEI = Colectarea urinei pe 24 ore:
- se pregătesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu apă distilată şi acoperite;
- colectarea începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină în ziua următoare la aceeaşi oră;
- se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului;
- pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă, această cantitate de urină, de la prima emisie se aruncă;
- se colectează, apoi, toate urinele emise în 24 ore se vor păstra până a douazi la aceeaşi oră, păstrându-se şi urina de la ultima emisie;
- recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului, număr de salon, se ţine la răcoare, pentru a preveni descompunerea urinei.
 
Cantitatea de urină eliminată în mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500 ml.
 
 
Notarea grafica:
- pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100 ml urina
- se noteaza grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective.



6. OBSERVAREA SI NOTAREA SCAUNULUI :
 
 
SCAUNUL = resturile alimentelor supuse procesului de digestie, eliminate dinorganism prin anus,prin actul defecatiei.
Scopul = obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului siurmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.
 
 
Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: - observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in foaia de temperatura.
Elemente de Observatie: Valori normale - Valori patologice :
1. Frecventa :
  • 1-2 scaune/zi = NORMAL
  • 3-6 scaune/zi = Diaree in enterite si enterocolite
  • 20-30 scaune/zi = Sindrom Dizenteric
  • scaun la 2-4 zile = Constipatie
  • suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ILEUS
2. Orarul Ritmic :
  • La aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare
  • Pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree
3. Cantitatea Zilnica:
  • 15-=200 g de materii fecale (NORMAL)
  • marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de natura aclorhidrica); poate ajunge la cateva kilograme (in anomalii de dezvoltare a colonului);
  • redusa (in constipatie)
  • foarte redusa, de numai 10-15 g (indizenterie)
4. Consistenta:
  • pastoasa, omogena
  • Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti - in constipatie);
  • consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special dupa purgative saline;
  • consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de ocantitate de scaun semilichid sau lichid)
5. Forma :
  • Cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila
  • de panglica sau creion (in cancer rectal);
  • filiforma (in spasme ale regiunii rectale);
  • bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie),
  • bile conglomerate, multiglobale(in cazul cand materiile fecale au stagnat multtimp in rect)
6. Culoarea:
  • Bruna Galben-aurie (in diaree);
  • verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros;
  • mai inchisa (in constipatie);
  • albicioasa ca argila (icter mecanic),
  • brun-inchis (icter hemolitic);
  • neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unor hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv - MELENA);
  • rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv).
7. Mirosul :
  • Fecaloid Acid (in caz de fermentatie intestinala);
  • Fetid (in caz de putrefactie);
  • miros Ranced foarte patrunzator (in cazul cand in scaun se gasesc grasimi nedigerate);
  • Foarte Fetid (in cancerul colonului si rectului).
8. Aspectul :
  • Pastos-omogen (normal)
  • De zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida);
  • de zeama de orez (in intoxicatii, sau holera)
9. Elemente patologice :
  • -mucus, puroi, sange (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie);
  • -resturide alimente nedigerate (in pancreatitecronice);
  • grasimi nedigerate,
  • parazitiintestinali,cazurile vor fi imediatraportate medicului
10. Notarea scaunelor :
Scaun normal: I
 
Moale:            /
 
Diareic:         
Mucus:          X
 
Cu puroi:       P
 
Cu sange:      S
 
Grunjos:        Z



7. OBSERVAREA SI NOTAREA VARSATURILOR:
 
 
 
Voma (varsutara) = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal.
 
Scop = obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilireadiagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism
Materiale necesare:
  • tavita renala (doua),
  • pahar cu apa,
  • foaie de temperatura,
  • pix albastru,
  • musama,
  • aleza,
  • prosop.
Efectuarea tehnicii:
- se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii (sezanda, semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat).
 
- se sustine capul (fruntea) bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita renala
 
- se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura
Etape de executie
Timpi de executie:
  • Observarea calitatilor varsaturilor
    • Frecventa:
      -ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute);
      -frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese);
      -incoercibile (graviditate si unele boli psihice)Orarul
      -matinale
      -dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide)
      -postprandiale
      -imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavulconsuma alimentele(la nevropati)
      -tardive
      -la 2-6 ore de la alimentatie (in ulcer si cancer gastric complicatcu stenoza pilorica)
    • Cantitatea: - In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate reduce la cativa zeci de ml.
    • Continutul:
      • - alimentare- (alimente mai mult sau mai putin digerate)
      • - fecaloide - (in ocluziile intestinale)
      • - mucoase, apoase (la etilici si gravide)
      • - biliare (in colecistopatii)
      • - purulente (in gastrita flegmonoasa)
      • - sangvinolente (sau sange pur=Hematemeza-in boli ale stomacului)
    • Culoarea:
      • -galbena sau verzuie (in varsaturile bilioase)
      • -rosie, ca sangele nedigerat (in ulcer gastro-duodenal)
      • -galbuie, murdara (in ocluzie intestinala)
      • -bruna, ca zatul de cafea (in cancer gastric)
    • Mirosul:
      • -fad, acru (in hiperclorhidrie)
      • -fecaloid (reflux al continutului intestinal in stomac = Ileus)
      • -unt ranced (in fermentatie gastrica)
    • Forta de proiectie:
      • -brusc,
      • in jet,
      • fara efort,
      • fara legatura cu alimentarea,
      • fara greata;
    • Simptome care insotesc varsatura :
      • - durere abdominala,
      • - deshidratare
 
Notarea varsaturilor in foaia de observatie:
Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica speciala a foii de temperatura:
 
- varsatura alimentara: cerneala albastra

- varsatura bilioasa: cerneala verde
 
 - varsatura sangvinolenta: cerneala rosie



8. OBSERVAREA, MASURAREA SI NOTAREA EXPECTORATIEI:
 
 
 
Expectoratie = actul de eliminare pe gura, dupa tuse, a produselor formate in caile respiratorii - SPUTA sau expectoratia.
 
Scop = obtinerea de informatii privind calitatile sputei, ele avand o mare valoarein stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare.
 
Materiale necesare:
  • scuipatoare,
  • tampoane pe porttampon,
  • vas gradat,
  • tavita renala,
  • foaie de observatie (temperatura),
  • pix sau creion de culoare rosie.
Pregatirea bolnavului psihica si fizica:
  • -bolnavul va fi educat cum sa expectoreze:
    • sa tuseasca cu gura inchisa;
    • sa colecteze sputa in scuipatoare;
    • sa nu stropeasca in jurul sau,
    • sa nu arunce in scuipatoarele corpuri straine (mucuri de tigari, hartii);
  • -se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa.
  • -se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca;
  • -se va sprijini capul bolnavului (daca o cere starea generala).
Notarea grafica:
-se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, identic cu notarea diurezei, cantitatea de sputa colectata in vasul gradat.
 
Curatirea mucoasei bucale:
  • -se pregatesc tampoane de tifon de porttampon
  • -se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon
  • -se aruca tampoanele in tavita renala.
Observarea calitatilor sputei:
  • Culoarea
    • Rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa (in Hemoptizia din tuberculoza, cancer pulmonar)
    • Hemoptoica sau sputa striata cu sange - Ruginie (ca sucul de prune, in debutul din pneumonie)
    • Rosie-Bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat
    • Rosie-Gelatinoasa in cancerul pulmonar
    • Roz in edemul pulmonar
    • Galbena-Verzuie in supuratiile pulmonare
    • Alba/alba-cenusie in inflamatia bronhiilor si in astmă bronsic
    • Neagra in infarct pulmonar
  • Mirosul
    • fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase
    • fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara
    • mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare
  • Consistenta
    • spumoasa,
    • aerata,
    • gelatinoasa,
    • viscoasa,
    • lichida
  • Forma sputei
    • perlata - in astmă
    • numulara- in caverne pulmonare (mase grunjoase, izolate in saliva)
    • mulaje bronsice
  • Compozitia (aspectul sputei)
    • mucos - in astmă bronsic, inflamatia bronhiilor)
    • purulent (in supuratii pulmonare, in cazul deschiderii unei colectii purulente intr-o bronhie din vecinatatea plamanului)
    • muco-purulent-seros (in staza,edem pulmonar)
    • pseudomembranos (in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita pseudomembranoasa)
    • sangvinolent (in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar).
  • Cantitatea sputei
    • 50-100 ml/24 h (in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza, incipienta)
    • pana la 1000 ml/24 ore (in gangrene pulmonare, edem pulmonar)
    • vomica = eliminarea unor colectii masive de puroi (in abces pulmonar, chist hidatic)



9. MASURAREA INALTIMII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT:

 
Scop: masurarea inaltimii bolnavului este necesara pentru determinarearaportului cu masa corporala.
Materiale necesare:
  • taliometru,
  • foaia de temperatura,
  • creion,
  • stilou sau pix.
Tehnica :
  • -se comunica bolnavului investigatia si simplitatea modului de executie
  • -se invita bolnavul sa se descalte
  • -se aseaza bolnvul in picioare cat mai drept sub cursorul taliometrului, pana se atinge capul bolnavului
  • -pe tija gradata se citeste inaltimea bolnavului
  • -se noteaza in foaia de temperatura si de observatie
  • -se invita bolnavul sa coboare si se ajuta bolnavul sa se incalte
  • -bolnavul este condus pana la pat, asezat in pozitie comoda si invelit.
Observatie! in cazul pacientilor imobilizati la pat masurarea inaltimii se face cu ajutorulunei bande metrice avand in vedere ca bolnavul sa fie perfect in decubit dorsal.



 
10. MASURAREA SI NOTAREA GREUTATII CORPORALE
A BOLNAVULUI ADULT:

 
 
Scop: aprecierea starii de nutritie a bolnavului,stabilirea necesitatilor calorice aleorganismului,stabilirea dozei terapeutice de medicamente si urmarirea evolutiei bolilor.
 
Indicatii: determinarea masei corporale este necesara la toti bolnavii internati inspital, cu exceptia cazurilor la care mobilizarea activa este contraindicata.
Contraindicatii:
    • bolnavii cu infarct miocardic,
    • tromboflebite,
    • cei cutraumatisme,
    • hemoragii,
    • stari de soc.
Materiale necesare:
  • cantar
  • foaia de temperatura.
Tehnica:
- se pregatesc materialele necesare
- se anunta bolnavul sa nu manance
- bolnavul este rugat sa urineze
- se verifica indicatorul mobil al cantarului
- se invita bolnavul sa urce pe cantar
- se citesc pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza masacorporala in foaia de temperatura
- se invita bolnavul sa coboare de pe cantar si va fi condus pana la pat, instalat in pozitie cat mai comoda.
- se reorganizeaza locul de munca, spalarea pe maini.