Scoala Sanitara - Cateterism
Mini-chat
 
200

Scoala Postliceala Sanitara

Cateterism

CATETERISMUL VENOS 

 
1. Definiţie – cateterismul venos se defineste ca totalitatea modalităţilor prin care se asigură acces direct, disponibil în permanenţă şi de durată, la sistemul vascular al unui pacient .
 
2. Obiectivele cateterismului venos presupune instalarea unui tub de plastic în lumenul venos, percutan sau prin denudare venoasă.
Vena cateterizată poate aparţine sistemului venos periferic (superficial sau profund), sau poate fi reprezentată de una din venele cave - cateterism venos central.
 
3. Indicaţiile cateterismului venos sunt:
- prelevarea repetată de sânge de la bolnav pe parcursul unei perioade mai lungi
- administrarea rapidă sau prelungită de perfuzii şi/sau transfuzii
- alimentaţie parenterală
- terapie intravenoasă prelungită
- măsurarea presiunii venoase centrale şi monitorizare hemodinamică cu cateterul Swan – Ganz
- stimularea cardiacă temporară sau permanentă - hemodializă şi alte tehnici de epurare extrarenală (hemofiltrare, hemoperfuzie)
 
4. Tehnică: - Pentru o terapie intravenoasă prelungită şi posibilitatea administrării unor volume mari de lichide, puncţia venoasă trebuie completată cu cateterizarea venelor.
· După puncţionare, se introduce un cateter care să ajungă într-o venă centrală, adică proximal de ultima valvulă venoasă, ideal la distanţa de 1 cm de vărsarea venei cave superioare in atriul drept (pentru cateterismul venos cav superior) şi imediat sub locul de vărsare al venelor renale (în cazul cateterizării venei cave inferioare).
· Pentru aceasta se pot ataşa catetere lungi, introduse prin puncţionarea venelor periferice (ale plicii cotului, vena safenă internă, vena femurală), sau catetere scurte, când accesul venos este în vecinătatea venei cave (puncţia venei subclaviculare, venei jugulare interne sau externe, trunchi brahiocefalic).
· Se poate plasa cateterul la "jumătatea drumului” dintre periferie şi vena cavă superioară, cu vârful cateterului la joncţiunea dintre vena axilară şi vena subclaviculară, apreciindu-se că astfel sunt preluate toate funcţiile unui cateterism venos central.

Puncţionarea venelor periferice


Cea mai facilă modalitate de acces intravenos este puncţia venoasă, urmată sau nu de cateterism venos.
 
Se utilizează:
- ace de oţel tip Luer
- canule scurte din teflon
- truse catetere
- trusa de perfuzie
 
Loc de elecţie:
- venele dorsale ale mâinii
- vena cefalică – spre partea radială a antebraţului
- vena bazilică – spre partea ulnară a antebraţului
- vena mediană a antebraţului
- venele dorsale ale piciorului
 
· Puncţionarea - cateterizarea venelor cefalică şi bazilică Locul de elecţie pentru puncţie este plica cotului.
 
Materiale necesare:
- soluţie antiseptică, ac, aţă pentru fixarea cateterului
- tampoane
- mănuşi sterile
- ac puncţie din oţel sau teflon cu mandren
- cateter de circa 50 cm
- trusă de perfuzie, substanţe perfuzabile
 
Tehnică:
- se aplică garoul în treimea inferioară a braţului
- degresarea şi dezinfecţia regiunii plicii cotului
- se stabilizeaza vena cu indexul sau policele mainii stangi
- puncţionarea venei cu ac gros conectat la seringă
- se desface garoul după puncţionare şi se introduce cateterul prin lumenul acului în venă (de preferat vena bazilică care are diametrul mai mare şi se continuă cu vena axilară)
- se scoate acul de puncţie din venă şi se conectează cateterul la trusa de perfuzie
- fixarea cateterului la piele - control radiologic pentru verificarea poziţiei cateterului

Cateterizarea venei jugulare externe

 
- Locul de elecţie este la jumătatea distanţei dintre unghiul mandibulei şi claviculă
- Poziţia bolnavului în decubit dorsal, în Trendelenburg (15 - 20°) cu capul rotit în partea opusă
- Anestezie locală cu xilină 1%
- Se stabilizează şi comprimă vena cu indexul şi policele mâinii stângi 16
- Cu mâna dreaptă se inseră canula de teflon prin tegument şi venă, ca la orice puncţie venoasă şi se introduce cateterul care se adaptează la trusa de perfuzie

Cateterizarea venei subclaviculare 

 
- Locul de elecţie variaza functie de tipul de abord – infraclavicular sau supraclavicular
- Poziţia bolnavului în decubit dorsal, cu umerii relaxaţi şi braţele întinse pe lângă corp, capul flectat în direcţie opusă
- Anestezie locală cu xilină 1%
- abord infraclavicular – la unirea 1/3 interne cu cea mijlocie a claviculei
- acul de puncţie adaptat la seringă se introduce sub un unghi de 15° medial şi ascendent între claviculă şi prima coastă
- se aspiră uşor, în permanenţă. Când se pătrunde în venă, va veni sânge abundent
- se introduce cateterul şi se adaptează la trusa de perfuzie
- abordul supraclavicular – puncţia se face la vârful unghiului format de faţa superioară a claviculei cu limita laterală a inserţiei muşchiului sternocleidomastoidian sub un unghi de 45°

Cateterizarea venei jugulare interne

 
- Locul de elecţie – se poate utiliza abordul medial sau lateral
- Poziţia bolnavului în decubit dorsal, în uşor Trendelenburg (20°) cu capul flectat posterior şi rotit spre partea opusă
- Anestezie locală cu xilină 1% - abordul median – se identifică triunghiul format de cele două inserţii ale muşchiului sternocleidomastoidian şi claviculă. Vena se găseşte posterior faţă de marginea medială a fascicului clavicular. Artera este situată medial de venă.
- acul se introduce în jos şi lateral în direcţia mameleonului de aceaşi parte sub un unghi de 45°. Cu celalată mână se palpează şi protejează artera carotidă.
- abordul lateral – acul se introduce la marginea laterală a muşchiului sternocleidomastoidian, la 5 cm deasupra claviculei sub un unghi de 30 - 40° faţă de tegument, de sus în jos şi din afară spre înăuntru, traversând muşchiul sternocleidomastoidian.

Cateterizarea venei femurale

 
- Locul de elecţie – se reperează pulsaţiile arterei femurale sub ligamentul inghinal. Vena femurală se găseşte medial de artera femurală
- Poziţia bolnavului în decubit dorsal
- Anestezie locală cu xilină 1% 17 - acul se introduce la 1 – 2 cm sub arcada crurală şi la 1 cm medial fată de artera femurală protejată cu indexul mâinii stângi, orientat oblic ascendent sub un unghi de 45° faţă de tegument.

Descoperirea chirurgicală a venelor periferice

 
Denudarea venoasă asigură accesul la sistemul venos când puncţia – cateterismul percutan nu sunt posibile.
 
Venele cele mai des abordabile sunt:
- vena bazilică – superior de plica cotului
- vena cefalică – în şanţul deltopectoral
- vena safenă internă – în triunghiul Scarpa sau la nivelul gleznei, anterior de malela tibială
 
Materiale necesare
- soluţie antiseptică, tampoane, mănuşi sterile, câmpuri
- soluţie anestezică – xilină 1%
- bisturiu, foarfecă, pense, depărtătoare, portac, ace, fire de sutură
- catetere, trusă de perfuzie, soluţie perfuzabilă
 
Tehnică
- dezinfecţia regiunii
- anestezie locală cu xilină 1%
- incizie paralelă cu plica cotului la 2 – 3 cm superior de condilul medial
- se izoleaza vena pe o lungime de 2 – 3 cm
- se trec două laturi de aţă şi se ridică vena
- se secţionează parţial vena şi se introduce cateterul în sens ascendent
- se leagă capătul distal al venei şi cel proximal pe cateter
- sutura breşei cutanate

 
Complicaţii:
 
- Obstrucţia cateterului survine în 14 – 25% din cazuri
- Malpoziţia vârfului cateterului (avansarea cateterului în sistemul venelor jugulare)
- Tromboza şi tromboflebita – datorită iritarii peretelui venos de către cateter
- Infecţia bacteriană – sursa contaminării bacteriene fiind de la tegument, cateter, trusa de perfuzie, soluţiile perfuzabile
- Embolia gazoasă – survine fie în momentul debranşării seringii şi introducerii cateterului, fie în momentul montării trusei de perfuzie, cateterul fiind plin cu aer
- Pneumotoraxul - la cateterismul venei subclaviculare, sau al jugularei interne
- Hidrotoraxul - Cateterizarea arterei carotidiene (la vena jugulară internă)
- Lezarea nervilor, limfaticelor
- Hematoame, sângerare

 
 TEST:
 
1. Indicatiile cateterismului venos
2. Cateterizarea vv. Cefalica si bazilica
3. Cateterizarea vv. Jugulara externa
4. Cateterizarea vv. Subclaviculara
5. Cateterizarea vv. Jugulara interna
6. Cateterizarea vv. Femurale
7. Descoperirea chirurgicala a venelor periferice
8. Complicatiile cateterismului venos